PREZENTARE JUDEȚ

 

CUPRINS:

 


 

 MONOGRAFIA ECONOMICĂ A JUDEȚULUI TELEORMAN

 

Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în mijlocul Câmpiei Române, numărându-se printre judeţele mijlocii ca întindere, având o suprafaţă de 5.790 km², ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa ţării (locul 19). De-a lungul timpului, acesta s-a caracterizat printr-o relativă stabilitate a limitelor sale administrative, făcând parte din districtele de veche tradiţie ale Ţării Româneşti.

Judeţului Teleorman este format din trei municipii, două oraşe şi 92 de comune, cu 231 de sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Alexandria. Ca tipologie funcţională, Alexandria este un municipiu din categoria oraşelor mijlocii cu funcţiuni economico-sociale complexe, cu rol de coordonare şi armonizare a dezvoltării în teritoriu. Roşiorii de Vede este un municipiu din categoria oraşelor mijlocii, nod feroviar, cu funcţiuni industriale şi de servire a localităţilor din nord-vestul judeţului. Similar, Turnu Măgurele se încadrează în tipologia oraşelor mijlocii, fiind totodată un centru industrial şi portuar cu rol de servire a localităţilor din sud-vestul judeţului. Zimnicea este un port fluvial, cu rol administrativ de importanţă locală, iar Videle păstrează apartenenţa la industria petrolieră, prin existenţa unei schele de extracţie petrolieră. Majoritatea satelor din judeţul Teleorman au profil predominant agricol însă principala problemă legată de reţeaua de localităţi este gradul scăzut de urbanizare al judeţului.

După 1989 industria judeţului Teleorman a funcţionat la capacitate redusă, deşi a rămas primul contributor la PIB-ul judeţului, conform criteriului cifrei de afaceri. Ca structură, industria judeţului Teleorman este împărţită pe ramuri ale industriei grele și ale industriei ușoare, centrele industriale fiind distribuite relativ omogen în cele 5 localităţi urbane din judeţ.

Judeţul Teleorman dispune de premise favorabile pentru realizarea unei agriculturi productive. Din suprafaţa cultivată în anul 2008 (367.091 ha) aproximativ 97% era în proprietate integral privată iar principalele culturi, potrivit datelor statistice erau următoarele: de cereale, plante uleioase şi plante de nutreţ. Apiculturaeste, de asemenea, o arie importantă a agriculturii în judeţul Teleorman, pentru care s-a dezvoltat un interes aparte, producţia agricolă de miere extrasă înregistrând performanţe deosebite, după producţia de carne şi lapte.

Preocupările, la nivelul judeţului, pentru exploatarea potenţialului de colaborare transfrontalieră cu Bulgaria s-au intensificat în ultimii ani, o realizare majoră fiind inaugurarea punctului de trecere a frontierei cu bacul la Turnu Măgurele în luna martie 2010. Astfel, unul dintre marile avantaje îl constituie faptul că scurtează distanţa rutieră dintre Peninsula Balcanică şi Europa Centrală cu circa 300 km. Punctul de trecere a frontierei cu bacul ar putea crea contextul pentru dezvoltarea turismului pe ambele maluri ale Dunării, şi totodată, respectând planurile iniţiale, ar contribui la creşterea veniturilor în cadrul bugetelor locale şi la dezvoltarea activităţilor comerciale atât prin portul Turnu Măgurele cât şi prin agenţii economici specializaţi din zonă. Concomitent cu realizarea acestui punct de trecere, s-au iniţiat proiecte de reabilitare a drumurilor judeţene din zonă, care să permită accesul mai rapid către frontieră.

Nord-estul judeţului este bogat în rezerve de ţiţei şi gaze naturale. Aici au fost instalate multe sonde petroliere pe teritoriul mai multor localităţi – Blejeşti, Siliştea, Trivalea-Moşteni, Ciolăneşti, Poeni, Talpa, Videle.

Având o suprafaţă mare arabilă, judeţul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-roşcat de pădure, fapt ce permite posibilitatea unor investiţii deosebit de avantajoase.

O altă bogăţie o constituie lacurile naturale (Suhaia, Baldovineşti, Belciug) şi cele artificiale amenajate pentru piscicultură.

În ceea ce priveşte potenţialul turistic, în judeţul Teleorman există zone cu un pitoresc special, în special cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum şi în aproprierea pădurilor.

1. Elemente referitoare la forţa de muncă de care dispune judeţul

Indicatori statistici privind piaţa forţei de munca la 31.08.2012

Nr. crt.

Indicator

Total

Femei

1.

Populaţia totala (la 01.01.2011)

395.701

201.647

2.

Resurse de munca ( la 01.01.2011)

244.000

114.800

3.

Populaţia activa ocupata (la 01.01.2011)

155.773

76.543

4.

Populaţia activa civila (la 31.08.2012)

171.300

82.700

5.

Număr şomeri (la 31.08.2012)

15.527

114.413

6.

Rata şomajului (la 31.08.2012)

9,06 %

7,44%

Situatia şomajului înregistrat la 31.08.2012

Nr. crt.

 

Total

Femei

 

Total

Femei

1.

Zona Alexandria

4.171

1.740

Mun. Alexandria

1.128

526

2.

Zona Roşiori de Vede

3.198

1.194

Mun. Roşiori de Vede

631

279

3.

Zona Turnu Măgurele

2.571

1.073

Mun. Turnu Măgurele

649

313

4.

Zona Videle

2.849

1.122

Oras. Videle

293

123

5.

Zona Zimnicea

2.738

1.028

Oras. Zimnicea

691

298

TOTAL

15.527

6.157

TOTAL

3.392

1.538

Situația privind evoluția salariaților în perioada 07.2011-07.2012

persoane

 

2011

2012

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

iun.

iul.

Total judeţ

49275

49301

49328

49335

49306

49019

49724

49883

50184

50402

50667

50764

50835

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Pescuit

3635

3637

3639

3639

3637

3616

3736

3748

3771

3787

3807

3814

3820

Industrie şi construcţii

16592

16601

16610

16613

16603

16506

16573

16626

16726

16799

16887

16920

16943

Servicii

29048

29063

29079

29083

29066

28897

29415

29509

29687

29816

29973

30030

30072

2. Situaţia reţelei de infrastructură

Infrastructura rutieră

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia, majoritatea infrastructurii de transport este orientată pe direcţia nord-sud, iar judeţul Teleorman este conectat cu restul ţării prin şapte drumuri naţionale. Judeţul Teleorman are un mare potenţial de a deveni un punct nodal de infrastructură la nivel european, prin apartenenţa la Coridorul VII transeuropean, neexploatat încă la capacitate maximă şi prin proximitatea Coridorului IX.

Drumurile naţionale ce străbat judeţul Teleorman sunt preponderente în zona de vest, centru şi sud, partea de nord având o reţea mai dezvoltată de drumuri judeţene. Drumurile naţionale la nivelul judeţului Teleorman însumează 390 de kilometri, din totalul de 1.525 km de drumuri publice, făcând legătura între următoarele localităţi principale:

- E 70 - Bucureşti - Alexandria - Roşiorii de Vede

- DN 51 - Alexandria - Zimnicea

- DN 51A - Zimnicea - Turnu Măgurele

- DN 52 - Alexandria - Turnu Măgurele

- DN 54 - Izlaz - Turnu Măgurele

- DN 65 A - Balaci - Roşiorii de Vede - Turnu Măgurele

- DN 5C - Petroşani - Zimnicea

Dacă partea de Nord a judeţului dispune de o reţea bine dezvoltată de drumuri judeţene (în special) şi drumuri comunale, partea de sud, în afară de drumurile naţionale ce fac legătura între principalele localităţi ale judeţului, are o reţea rutieră formată preponderent din drumuri comunale.

La nivel judeţean, gradul de modernizare a drumurilor publice este destul de mic, de 56%, situaţia pe categorii de drumuri publice prezentându-se astfel: drumurile naţionale sunt modernizate în proporţie de 89,4%, iar drumurile judeţene şi comunale în proporţie de doar 44,8%.

Dintre drumurile naţionale ce intersectează judeţul Teleorman, cele mai solicitate (peste 5.000 de autovehicule/zi) sunt:

- E 70 Bucureşti - Alexandria - Roşiorii de Vede, tronsoanele cele mai solicitate fiind: Ghimpaţi - Drăgăneşti Vlasca; Drăgăneşti Vlasca - Alexandria; Roşiorii de Vede - limita de judeţ;

- DN 51 Alexandria - Zimnicea, pe tronsonul Alexandria Smârdioasa;

- DN 51A Zimnicea - Turnu Măgurele, pe tronsonul Zimnicea - Piatra;

- DN 52 Alexandria - Turnu Măgurele.

Densitatea drumurilor este de 26,4 km la 100 km teritoriu, mult sub media naţională (conform datelor din tabelul de mai jos):

Situaţia drumurilor publice la nivelul judeţului Teleorman

Drumuri publice

Km

Drumuri publice - total

1525

din care:

 

Modernizate

859

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

193

Din total drumuri publice

 

Drumuri naţionale

390

din care:

 

Modernizate

350

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

39

Drumuri judeţene şi comunale

1135

Din care:

 

Modernizate

509

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

154

Densitatea drumurilor publice pe 100 km.p. teritoriu

26,3

Consiliul judeţean Teleorman are în administrare o reţea de drumuri în lungime de 819,896 de km (drumuri judeţene), modernizată în proporţie de 69%.

Situaţia drumurilor judeţene

Drumuri judeţene

Km

Total

819,896

din care:

 

Modernizaţi

567,392

Din care:

Cu beton asfaltic

510,347

Cu beton de ciment

11,750

Cu îmbrăcaminte asfaltică

45,295

Pietruiți

233,572

Drum de pământ

18,932

În prezent, sunt aprobate proiecte pentru modernizarea a două dintre drumurile naţionale ce trec pe teritoriul judeţului Teleorman şi printre priorităţile la nivel naţional se află şi realizarea unui drum naţional care să facă legătura între judeţele Argeş şi Teleorman. Totodată se vor reabilita drumurile naţionale DN 52 (Alexandria-Turnu Măgurele şi DN 51A.

În general, la nivel judeţean, lucrările de modernizare a drumurilor se realizează prin bugetul propriu, prin împrumuturi şi prin accesarea de fonduri europene. În anul 2011 au fost finalizate lucrările de reabilitare din fonduri europene a DJ 506 (Cervenia - Vităneşti - Băbăiţa, Km. 17+400 * Km 58+000 (55,450 km) şi DJ 701 (Limita Jud. Dâmboviţa - Gratia -Poeni - Siliştea- Scurtu Mare - Slăveşti - Ciolăneşti - Zâmbreasca -Dobroteşti, Km. 44+240 * Km 104+890 (55,450 km). De asemenea, a fost elaborat planul cadastral pentru toate drumurile judeţene din judeţul Teleorman, în cadrul unui alt proiect finanțat din fonduri europene.

Este în curs de reabilitare DN 6 Alexandria-limita județul Olt și în construcție varianta ocolitoare a municipiului Alexandria, ambele proiecte fiind finanțate din fonduri europene.

Pentru viitor, se are în vedere construirea unei centuri ocolitoare pentru oraşul Turnu Măgurele (studiul de fezabilitate privind acest proiect se află în desfăşurare) precum şi pentru oraşele Zimnicea şi Roşiori de Vede. Aceste rute ocolitoare ar duce la descongestionarea traficului în oraşe, dar şi la reducerea costurilor de tranzit.

Infrastructura feroviară

Reţeaua de cale ferată are o lungime de 231 km şi traversează judeţul pe direcţia nord-est-sud-vest prin magistrala 1 care face legătura între Bucureşti, Craiova şi Timişoara şi pe direcţia sud-nord, pe traseele Zimnicea - Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele - Roşiorii de Vede - Costeşti (judeţul Argeş). Aşa cum se observă, Roşiorii de Vede este un important nod de cale ferată, atât pentru căile electrificate, cât şi pentru liniile de cale ferate simple.

Reţeaua de cale ferată are o densitate de 39,10 (la 1.000 km.p teritoriu), iar 29% din lungimea totală este electrificată.

Linii de cale ferată în judeţul Teleorman

Linii de cale ferată în exploatare

Km

Total

231

Din care: electrificate

68

Linii cu ecartament normal

 

Total

231

Cu o cale

164

Cu două căi

67

Densitatea liniilor pe 1000 km.p teritoriu

39.9

În ceea ce priveşte traficul feroviar, pe sectorul de cu două căi (parte a magistralei 1) circulă zilnic mai mult de 100 de trenuri, iar pe sectoarele de linii ferate simple, secundare şi de interes local circulă sub 50 de trenuri zilnic.

Reţeaua de căi navigabile

Judeţul Teleorman are marele avantaj de a avea Dunărea drept graniţă cu Bulgaria şi este o importantă arteră de navigaţie, având două porturi la Turnu Măgurele (la kilometrul 597) şi la Zimnicea (la kilometrul 553).

Portul de la Turnul Măgurele este amenajat cu cheu de acostare şi dotat cu macarale de 16 tone, iar portul de la Zimnicea este amenajat cu cheu dotat cu macarale de 5 tone.

De asemenea, între Turnu Măgurele şi Nikopol (Bulgaria) există legătură de trecere pentru pasageri.

Unul dintre principalele proiecte dezvoltate recent a vizat crearea unui punct de control şi trecere a frontierei cu bacul la Turnu Măgurele, deschis în martie 2010. Obiectivul acestui proiect este de a scurta distanţa rutieră între Europa Centrală şi Peninsula Balcanică cu 300 km. Proiectul a fost dezvoltat cu fonduri PHARE şi fonduri de la bugetul local, în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră între România şi Bulgaria. Bugetul total al proiectului s-a ridicat la 6,4 milioane euro.

Prin deschiderea acestui punct de trecere, traversarea Dunării se face în aproximativ 10 minute, iar capacitatea de transport echivalentă este de 9 autotrenuri/autocare, 32-34 autoturisme, 260 de persoane.

Deşi un prim pas pentru o mai bună exploatare a Dunării a fost făcut prin realizarea acestui proiect şi deşi există două porturi funcţionale pe teritoriul judeţului Teleorman, potenţialul transportului fluvial este mult mai mare. În prezent, deşi accesul permite trecerea de convoaie de 2-6 barje de 1.000 - 3.000 de tone (în funcţie de nivelul apelor), ambele porturi funcţionează mult sub capacitatea lor maximă.

Un al doilea punct de trecere la frontieră cu bacul se află la Zimnicea (al operatorului economic Interagro), asigurând legătura directă cu localitatea bulgară Svisthov.

Apartenenţa la Coridorul VII pan-european ar putea fi mult mai bine folosită în interesul judeţului Teleorman, acesta putându-se transforma într-un punct de transport important la nivel european.

3. Prezentarea în sinteză a parcurilor industriale şi/sau zonelor libere cu acces la utilităţi, existente în judeţ – NU EXISTĂ

4. Situaţia sectorului industrial

În prezent industria în judeţul Teleorman prezintă urmările fenomenului privatizării şi al restructurării. Totodată, perioada de criză economico-financiară a adus şi mai multă presiune asupra angajaţilor din întreprinderile industriale din judeţul Teleorman, înregistrându-se o serie de disponibilizări, sub forma şomajului tehnic sau structural.

Industria grea este reprezentată de fabrica de rulmenţi KOYO de la Alexandria, combinatul chimic DONAU CHEM din Turnu Măgurele, fabrica de motoare electrice din Turnu Măgurele, Sucursala Petrom Schela Videle, producătorul de ţevi din oţel ZIMTUB, ELECTROTEL, etc.

Industria uşoară este reprezentată de industria de textile și confecţii, care funcţionează la capacităţi reduse faţă de anii trecuţi şi de industria alimentară, care a înregistrat o dezvoltare semnificativă în ultimii ani.

Pe lângă actorii industriali activi în prezent, există un număr mare de foste mari puncte industriale care fie sunt închise, fie funcţionează la capacitatea minimă. În fiecare localitate urbană există astfel de puncte industriale în care există un potenţial latent pentru reconversia lor, fie sub un alt specific, fie prin revitalizarea sectorului respectiv. Dintre acestea amintim în municipiul Turnu Măgurele închiderea fabricii de conserve şi a S.C. Uzina de Valorificare a Cenuşilor de Pirită (U.V.C.P.) S.A.

În municipiul Roşiorii de Vede fabrica de bere Robema, cu activitate importantă în trecut, este închisă. Tot în Roşiorii de Vede sectorul mecanic, fabrica de vagoane este, de asemenea, închisă. În prezent, în Roșiorii de Vede industria este reprezentată prin cele trei fabrici de textile care funcţionează în sistem lohn şi care angajează doar un număr de 1.200 persoane dar şi prin fabrica de dulciuri cu tradiţie în zonă, Tecsa.

În Videle, Sucursala Petrom Schela Videle este preluată de Petrom şi funcţionează doar la o treime din capacitate.

Principalii actori industriali sunt:

DONAU CHEM

Combinatul chimic din Turnu Măgurele, unul dintre producătorii mari de îngrăşăminte din România, are o experienţă de peste 40 de ani în fabricarea îngrăşămintelor simple şi complexe. Obiectul de activitate al SC DONAU CHEM SRL Turnu Măgurele îl reprezintă fabricarea şi comercializarea de îngrăşăminte minerale (simple, complexe şi lichide) şi a intermediarilor (amoniac, acid azotic) alături de producţia de piese schimb şi utilaje tehnologice.

SC DONAU CHEM SRL a fost înfiinţată în anul 2004 prin privatizarea activelor fostei SC TURNU - SA, aflată în lichidare voluntară. Asociatul unic este SC VIROMET - SA, Victoria care deţine 100% din părţile sociale. Ambele societăţi, Donau Chem SRL şi Viromet SA fac parte din grupul INTERAGRO SA. Conform conducerii DONAU CHEM în anul de criză 2009 combinatul a funcţionat la capacitate redusă (60% din activitate). Au existat disponibilizări sub forma şomajului tehnic şi a şomajului structural. Angajaţii din şomajul structural au fost parţial reintegraţi în activitate în a 2-a jumătate a anului 2010. În prezent combinatul are un număr de 1045 salariaţi.

În ceea ce priveşte personalul angajat există o preocupare constantă pentru specializarea angajaţilor. Combinatul se confruntă cu o insuficienţă a forţei de muncă cu studii superioare pentru domeniul lor în judeţ şi pentru a suplini această lipsă au apelat şi la atragerea de resurse umane din afara judeţului.

Conducerea combinatului are planuri de investiţii pentru următorii 3-5 ani pentru achiziţionarea de utilaje independente, modernizare şi reducere a emisiilor care afectează mediul.

KOYO

S.C. KOYO ROMÂNIA S.A. a fost înfiinţată în 1973, având domeniu de activitate în fabricarea de rulmenţi radiali cu bile, radiali- axiali cu role conice şi rulmenți speciali.

Au existat disponibilizări şi la KOYO ROMÂNIA în anul 2009. În prezent fabrica a revenit la nivelul de producţie dinainte de perioada de criză. Compania are în prezent 1373 de angajaţi. Compania se confruntă cu lipsa resurselor umane cu studii superioare în judeţ, calificate pentru posturile vacante.

Pentru următorii ani, compania se orientează către un progres constant, prin introducerea treptată de noi tehnologii.

INTERAGRO

S.C. InterAgro S.A. este o companie înfiinţată în anul 1994 care are drept principale domenii de activitate cultura cerealelor şi a plantelor tehnice şi comerţul exterior, îndeosebi exportul de îngrăşăminte chimice pentru agricultură. Comerţul exterior, ca obiect de activitate, a fost preluat de S.C. InterAgro S.A. de la acţionarul majoritar, compania mamă S.C. Interaction S.R.L., companie privată cu capital mixt romano-britanic, înfiinţată în anul 1991.

În sectorul agricol firma INTERAGRO acoperă în judeţul Teleorman domenii precum grâu, orz, porumb, soia, viţă de vie, etc. De asemenea, compania desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul prin lanţul de magazine din Roşiorii de Vede, Alexandria, Giurgiu, Zimnicea, comerţ en-gross prin distribuţia de tutun în Alexandria, Bucureşti, Ploieşti.

S.C. Interagro S.R.L. Zimnicea şi punctele de lucru din judeţ desfăşoară o activitate amplă atât în producţie cât şi în industrie alimentară.

ELECTROTURIS

Compania Electroturis S.A. produce o gamă largă de motoare electrice şi generatoare. Principala piaţă de desfacere este în România. Numărul angajaţilor companiei a scăzut treptat de la 1400 de salariaţi în 1990, ajungând în prezent la un număr de doar 140-150 de salariaţi.

ELECTROTEL

Compania ELECTROTEL are peste 40 de ani de experienţă în proiectarea, producţia, instalarea şi montajul tablourilor electrice de joasă şi medie tensiune şi a tablourilor de automatizare. Cu sediul în municipiul Alexandria, compania are un număr de 405 de angajaţi.

Compania a făcut investiţii semnificative în ultimii ani, dar principala problemă este reprezentată de lipsa forţei de muncă specializate şi lipsa motivaţiei tinerilor de a rămâne angajaţi în cadrul companiilor din judeţ.

ZIMTUB

S.C. ZIMTUB S.A. Zimnicea este un important producător român de ţevi din oţel sudate elicoidal şi longitudinal - negre. Societatea a fost fondată în 1978 şi şi-a început activitatea cu producerea de ţevi sudate elicoidal. Pe măsură ce noi instalaţii au fost puse în funcţiune, gama de produse a fost completată în 1984 cu ţevi sudate longitudinal negre şi în 2009 cu ţevi sudate longitudinal pătrate şi dreptunghiulare.

Portul de la Dunăre al localităţii Zimnicea oferă firmei ZIMTUB avantajul legăturii directe cu Europa, livrarea către celelalte continente realizându-se prin portul maritim Constanţa.

PANOREA TEXTIL (industria textilă) si IMPERIAL S.A. suntcompanii de confecţii din municipiul Turnu Măgurele, care au angajat majoritatea populaţiei tinere de gen feminin. Deşi perioada de criză a afectat în perioada 2008/2009, industria textilă din judeţul Teleorman, după 2010 se observă primele semne ale unei revigorări.

SCHELA DE PRODUCŢIE VIDELE (extracţia de petrol şi gaze naturale)

Aflată în oraşul Videle, pe un teren considerat unul dintre cele mai bogate terenuri în petrol din ţară, în prezent activitatea este redusă.

Într-un oraş în care lipsa locurilor de muncă este din ce în ce mai acută, nivelul scăzut de trai este din ce în ce mai scăzut, structura economiei este nediversificată, retehnologizarea schelei de producţie ar putea constitui un element important pentru dezvoltare judeţului. În prezent, preluată de Petrom, schela funcţionează la o treime din capacitate.

5. Proiecte guvernamentale executate (realizate) sau care urmează a se realiza în perioada următoare

La nivelul județului, principalele proiecte guvernamentale executate și în curs de excutare sunt în domeniul infrastructurii: alimentare cu apă și canalizare, construire de baze sportive, reabilitare / construire unități de învățământ.

6. Potenţialul de export al întregului judeţ

Potrivit datelor statistice existente la nivelul județului situația privind comerțul internațional cu bunuri și a exporturilor, în perioada mai 2011-mai 2012, este următoarea:

Comerţul internaţional cu bunuri

mii euro

 

2011

2012

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

Feb.

mar.

apr.

mai

1.I-31.V

Total exporturi FOB

9916

10978

11103

7527

13542

12503

13083

10228

11051

10537

16649

14262

10619

63118

Total importuri CIF

13334

12275

12060

9300

11895

8483

11445

7938

10235

9375

15826

10668

11682

57786

Sold FOB/CIF

-3418

-1297

-957

-1773

1647

4020

1638

2290

816

1162

823

3594

-1063

5332

 

 

Exporturile de mărfuri

mii euro

Cod NC

Secţiuni din NC

2011p)

2012

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

noi.

dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

1.I-31.V.

 
TOTAL

9916

10978

11103

7527

13542

12503

13083

10228

11051

10537

16649

14262

10619

63118

I

Animale vii şi produse

animaliere

843

1028

1030

1386

1078

1566

1151

977

589

457

1527

1072

670

4315

II

Produse vegetale

28

27

844

440

252

45

15

17

209

47

592

629

696

2174

III

Grasimi si uleiuri animale sau vegetale

113

55

2

25

694

544

448

320

25

180

502

314

141

1163

IV

Produse alimentare, bauturi

65

25

44

27

3208

43

71

195

126

68

3435

3497

282

7409

V

Produse minerale

-

-

-

-

6

-

-

-

-

-

-

-

11

12

VI

Produse ale industriei chimice

1

7

5

8

8

10

-

4

26

94

228

92

14

454

VII

Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea

210

305

207

250

252

231

326

261

247

247

278

261

209

1242

VIII

Piei crude ,tabacite, blanuri si produse din acestea

11

-

1

8

-

-

-

8

-

-

-

8

-

8

IX

Produse de lemn, exclusiv mobilier

175

174

153

118

226

249

166

130

180

189

209

179

150

907

X

Pasta de lemn

2

1

-

-

-

11

11

1

-

4

-

7

-

11

XI

Materiale textile si articole din acestea

2838

3040

2665

1090

1612

2503

2560

2684

3063

2351

2659

3068

1935

13075

XV

Metale comune si articole din acestea

391

546

542

624

676

259

701

352

880

343

367

370

553

2513

XVI

Masini aparate si echipamente electrice

5220

5619

5393

3544

5413

7037

7577

5197

5424

6518

6822

4732

5952

29448

XVII

Mijloace de transport

19

149

116

5

-

6

52

82

153

33

26

27

2

240

XX

Marfuri si produse diverse

-

-

99

-

117

-

-

-

129

3

2

1

2

136

                                 

Principalii exportatori sunt Donau Chem SRL - care exportă peste 80% din producţia combinatului și Koyo Romania SA – la care producţia se îndreaptă aproape total spre export iar materia primă este primită în cea mai mare parte din import.

7. Elemente legate de calificarea forţei de muncă în judeţ. Sistemul de învăţământ liceal/post liceal pe profile de activitate (calificări)

Situaţia privind numărul cursurilor de formare profesională pentru persoanele care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională, perioada 01.01.-31.08.2012

Nr.

crt.

Meseria/Calificarea

Total şomeri

cuprinşi la cursuri

Total număr

cursuri

1.

Lucrător în cultura plantelor

90

6

2.

Lucrător în structuri pentru construcții

37

2

3.

Lucrător în creşterea animalelor

93

5

4.

Operator introducere, validare și prelucrare date

41

3

5.

Tâmplar universal

14

1

TOTAL

275

17

Situaţia privind numărul cursurilor de formare profesională pentru persoanele care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională, perioada 01.01.-31.08.2012

Nr. crt.

Meseria/Calificarea

Total şomeri cuprinşi la cursuri

Total număr cursuri

1.

Agent pază și ordine

56

2

2.

Lucrător în cultura plantelor

301

18

3.

Bucătar

28

2

4.

Instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze

42

3

5.

Lucrător în creşterea animalelor

380

18

6.

Mecanic agricol

13

1

7.

Operator confectioner industrial îmbrăcăminte din țesături, tricotaje, materiale sintetice

14

1

8.

Operator introducere, validare și prelucrare date

109

6

9.

Ospătar

13

1

10.

Comerciant-vânzător mărfuri nealimentare

14

1

11.

Lucrător în structuri pentru constructii

24

1

TOTAL

994

54

În judeţul Teleorman, funcţionează 337 de unităţi de învăţământ, din care: 123 de școli, 193 de grădinițe și 21 de licee.

De asemenea, în municipiul Alexandria, funcţionează şi centre ale unor instituţii de învăţământ superior - Universitatea Valahia Tîrgovişte, Universitatea Spiru Haret, Universitatea Bioterra Bucureşti, Universitatea din Pitești.

Oferta curentă de formare profesională inițială, asigurată de unitățile de învățământ tehnic și profesional se prezintă astfel:

Concret, ca și pregătire de bază, liceele de profil tehologic din Teleorman au oferit, în perioada 2011-2012, următoarele specializări/profiluri:

FILIERA/ PROFILUL

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ

Propuneri cl. a XII-a, seral, 2011-2012

   

Nr.cl.

Nr. elevi

Filiera tehnologică, total, din care:

 

15

450

profil tehnic, total, din care:

 

8

240

 

mecanică

5

150

 

electric

1

30

 

industrie textilă şi pielărie

1

30

 

electromecanică

1

30

profil servicii, total, din care:

 

2

60

 

turism şi alimentaţie

   
 

comert

2

60

profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care:

 

5

150

 

agricultură

4

120

 

industrie alimentară

1

30

În ceea ce priveşte cercetarea şi inovarea, un element important care contribuie la dezvoltarea economică a judeţului este dat de capacitatea centrelor de cercetare de a dezvolta soluţii care să fie puse în practică de către companii private. Numărul redus de colaborări între centrele de cercetare şi companiile private (cu excepţia cercetărilor agroalimentare) afectează procesul de identificare a unor soluţii de dezvoltare economică viabile. În ciuda evoluţiei pozitive a numărului de angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în cercetare, numărul redus de colaborări între mediul academic de cercetare şi companiile private afectează gradul de internalizare a soluţiilor inovative în companiile private din mediul antreprenorial al judeţului.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Teleorman are ca domeniu de activitate cercetarea ştiintifică agricolă, producerea de sămânţă pentru principalele culturi agricole şi selecţia animalelor din specia bovine, rasa Holstein, în baza contractelor de cercetare si a necesarului de sămânţă si material biologic ameliorat de bovine din zona de influentă.

8. Alte elemente pe care le consideraţi de interes pentru promovarea la export a produselor realizate în judeţ

Principalele domenii în care se poate investi în Teleorman sunt:

Agricultura

Urmare aşezării geografice (centrul Câmpiei Române) judeţul Teleorman se bucură de cele mai fertile soluri oferind astfel condiţii excelente pentru culturile agricole.

Calitatea solurilor, existenţa sistemelor de irigat şi forţa de muncă stabilă, oferă investitorilor străini oportunitatea de a lucra în parteneriat cu producători agricoli români pentru realizarea produselor agro-alimentare.

  • Prin cultivarea grâului dur şi procesarea acestuia se poate obţine materia primă pentru fabricarea pastelor făinoase.
  • Există condiţii optime pentru realizarea produselor agro-alimentare ecologice, piaţa europeană solicitându-le cu precădere. Există legislaţie românească în domeniu şi producători interesaţi de parteneriate cu oameni de afaceri străini, pentru producerea şi valorificarea, îndeosebi a legumelor.
  • Produsele legumicole realizate în judeţ sunt cu mult peste necesarul populaţiei. Pentru o mai bună organizare a producţiei, dar şi pentru orientarea valorificării lor ar fi necesară înfiinţarea unei Piețe de Gros.
  • Asociaţia Crescătorilor de Albine este reprezentativă în judeţ. Crescătorii sunt interesaţi în realizarea exportului de miere şi a produselor apicole de calitate.
  • Şi în domeniul creşterii animalelor şi al procesării produselor zootehnice pot fi create parteneriate, în vederea populării spaţiilor existente şi construirea de noi spaţii, existând terenuri pentru baza furajeră, precum şi forţă de muncă.

Industria alimentară

Există în judeţ fabrici de ulei, băuturi alcoolice, conserve de legume şi fructe, lactate, panificaţie şi prelucrarea cărnii, în care se poate investi prin transfer de tehnologie.

Industrie

Există necesităţi de colaborare pentru modernizarea producţiei şi găsirea de noi pieţe de desfacere, pentru următoarele categorii de produse: rulmenţi, îngrăşăminte chimice, tricotaje, mobilă, ţesături, panouri electrice.

 

 

 Persoalitați marcante ale județului Teleorman

Nume

An naştere

Judeţ

Localitate

Realizări

Alexandru Depărăţeanu

1834

Teleorman

Roşiorii de Vede

Scriitor, traducător.

A făcut parte din şcoala lui Ion Heliade Rădulescu.

Operă selectivă: poemul “Haiducul”, drama “Grigore-Vodă, domnul Moldovei”, volumul de poezii”Doruri şi amoruri” etc.

Gala Galaction

1879

Teleorman

Comuna Dideşti

Scriitor, traducător, teolog

Operă selectivă: nuvele-“De la noi la Cladova”, “În pădurea Cotoşmanei”, “Lângă apa Vodislavei”, “Moara lui Călifar”, “La vulturi”, “Bisericuţa din zăzoare”(pentru care a primit în 1915 premiul “Ion Heliade Rădulescu” al Academiei Române; romane-“Roxana”, “Papucii lui Mahmud”, “Doctorul Taifun”, “La răspântie de veacuri” etc.

Zaharia Stancu

1902

Teleorman

Comuna Salcia

Scriitor, ziarist, academician

Operă selectivă: romane-“Desculţ”, ciclul “Darie”, “Şatra”;

poezii-“Albe”, “Clopotul de aur”, “poemul roşu”, “Iarba fiarelor” etc.

Marin Preda

1922

Teleorman

Comuna Siliştea Gumeşti

Scriitor, traducător, academician

Operă selectivă: romanele “Moromeţii”, “Cel mai iubit dintre pământeni”, “Delirul”, “Marele singuratic”, “Viaţa ca o pradă” “Intrusul”, “Risipitorii”etc.;

Dimitrie Stelaru

1917

Teleorman

Comuna Segarcea Vale

Scriitor

Operă selectivă: poezie-volumele “Melancolie”, “Abracadabru”, “Noaptea geniului”, “Marele incognitum”; poeme-“Coroana mântuirii”, “Semnul timpului”, “Fata fără lună”, “Cei din lună” etc.

Constantin Noica

1909

Teleorman

Comuna Vităneşti

Filosof, eseist, cercetător, traducător, academician

Unul dintre cei mari gânditori ai României, creator de şcoală de filosofie.

Ion D. Ştefănescu

1886

Teleorman

Satul Preajba, comuna Poeni

Profesor universitar, erudit, specialist în istoria artei medievale

Operă selectivă: “Evoluţia picturii religioase în Bucovina şi Moldova”, “Pictura religioasă din Valahia şi Transilvania de la origini până în secolul al XIX-lea”, “Arta veche a Banatului”, “Arta veche a Maramureşului” etc.; a fost distins cu Premiul “Zographos” al Academiei de studii din Grecia şi cu Premiul “Fould” al Academiei de inscripţii şi litere din Paris.

George G. Antonescu

1882

Teleorman

Comuna Călineşti

Pedagog

A fost unul dintre marii pedagogi ai României, cu o concepţie idealistă, denumită “formativ-organicistă”, în care se îmbină ideile neoherbertiene şi cele spenceriene.

Operă selectivă: “Principiile pedagogiei lui Kant şi Schiler”, Pestalozzi şi rolul moral-social al educaţiei. “Herbert Spencer şi pedagogia utilitară”, “Istoria pedagogiei”, “Pedagogie generală”, “Pedagogia contemporană” etc.

Gherase Dendrino

1901

Teleorman

Turnu Măgurele

Compozitor, dirijor

Unul dintre cei mai mari compozitori români.

Constantin Miculescu

1863

Teleorman

Comuna Crevenicu

Fizician

Este considerat unul din pionierii termodinamicii moderne.

Constantin Dinculescu

1898

Teleorman

Alexandria

Energetician, academician

Unul dintre cei mai mari specialişti români în domeniul centralelor electrice şi energetică. A contribuit realizarea centralelor hidroelectrice de la Porţile de Fier, Bicaz, Moreni, Sadu V, a termocentralelor de la Doiceşti, Ovidiu II, Comăneşti, Borzeşti Petroşani.

prefectura-teleorman.ro

Institutia Prefectului Judetul Teleorman

© 2014 - Toate drepturile rezervate

 

Date de contact:

Strada Dunarii nr. 178, Cod postal 140047
Telefon: 0247 / 311.150 * Fax: 0247 / 312.973
Telefon relatii cu publicul: 0247 / 311.031
E-Mail: office@prefectura-teleorman.ro

Anunţ: Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies.